Pe parcursul a peste 148 de ani de activitate, şcoala din Chişcăreni a dat generaţii de absolvenţi care s-au integrat în toate domeniile. Aici s-au format atît intelectual, cât şi moral, numeroşi oameni de ştiinţă, politici, artişti, medici, ingineri, pedagogi, sportivi… Iată doar căţiva din ei: Anatolie Tihai, supranumit „Apostolul Japoniei”, Sergiu Rădăuţanu, bunelul academicianului Sergiu Rădăuţanu, om de o colosală forţă ştiinţifică, Petru Patron, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a R.Moldova, Iacob Popovici, exministru al învăţămîntului ,tineretului şi sportului, Gheorghe Şuşu, doctor în ştiinţe agricole, Andrei Golban, vice-campion european la judo, etc.Tudor Patron, actor. Ion Paladi, artist al poporului.O personalitate se păstrează prin afirmarea şi reafirmarea aceloraşi opinii în medii similare,în împrejurări similare.(Mircea Eliade, scriitor, filozof, istoric al religiilor)Pina la moment institutia din localitate a lansat 47 de promotii.
Criza gazelor naturale, vitale, în temei, pentru locuitorii urbelor moldoveneşti, calvar care a afectat, de fapt, toată Europa, s-a soldat cu pierderi enorme din partea consumatorilor şi închiderea mai multor companii prestatoare de servicii de acest gen. Pe de altă parte, bătrânul continent şi-a resimţit o dată în plus vulnerabilitatea securităţii sale energetice. Iată de ce ar fi cazul să se procedeze pretutindeni la implementarea unor surse alternative de energie, care sunt mai eficiente şi mai puţin costisitoare. Una dintre acestea ar putea fi biomasa.
În unele ţări din Uniunea Europeană există termocentrale care utilizează drept combustibil paiele de cereale, care sunt mult mai ieftine şi care nu sunt atât de costisitoare, comparativ cu alţi combustibili.
Utilizarea paielor ca sursă energetică se datorează faptului că ele au o valoare energetică destul de înaltă. Paiele utilizate în calitate de combustibil conţin apă, care se evaporă în timpul arderii. Partea uscată este compusă din carbon, hidrogen, oxigen, cantităţi mici de azot, sulf şi alte minerale. 
Anual, în Republica Moldova se produce un milion de tone de paie de grâu, dintre care 600 de mii de tone pot fi utilizate în calitate de combustibil pentru producerea energiei termice. Utilizarea acestei cantităţi de paie ar presupune existenţa unor termocentrale cu capacitatea energetică totală de 770 MW.
Dacă am calcula consumul anual al unei termocentrale pe cărbune, care încălzeşte un liceu, vom obţine circa 120 de tone de cărbune. La bătaie sunt puse 180 mii de lei, o sumă frumuşică pentru bugetul unui sat, iar dacă am folosi paiele ca şi combustibil, am cheltui 160 de tone de paie. Respectiv, acestea ar costa doar 50 mii lei. Cine ştie a număra, îşi va da seama ce importanţă are o economisire de felul ăsta.
Iar dacă e să apelăm la exemple concrete, trebuie să menţionez faptul că în Republica Moldova există deja o seamă de pionieri în acest sens. Astfel, de câţiva ani, termocentrale de genul celei descrise funcţionează la Liceul „Nicolae Casso” din satul Chişcăreni, rn. Sângerei, precum şi în alte cinci şcoli din satele Antoneşti, Ştefan Vodă, Taraclia, Căuşeni, Viişoara, Glodeni, Viişoara, Edineţ şi Boghenii Noi, Ungheni.
FLUX
Chiscareni 